Portal spre tinerețe

Portal spre tinerețe
By Andrew Diaconesque

Să fii copil e cel mai bine,
Ești liber fără griji, ești doar cu tine.
Iar acea vârstă minunată,
Nu crezi c-o vei mai întâlni vreodată.

Oare crezi că poți să revii,
În acea lume plină de amintiri vii?
Oare crezi că poți să încerci,
Destinul să-l înfrunți în veci?

Și când crezi că totu-i în zadar,
O întâlnești pe ea, fata cu mult har;
Cu părul blond, cu ochii verzi,
În care-un suflet de copil tu poți să vezi.

Iar ochii aceea sunt portal,
Către lumea copiilor de cristal.
Acea lume veșnic tânără, plină de copii;
Cu vise mari, cu jocuri hazlii.

Aș fi vrut s-ajung aici mai devreme,
Să pot să scap de durerile externe.
Să pot să zbor peste nori,
Să fiu un șoim peste aste zări.

Dar totuși nu pot să rămân aici,
E prea departe și am încă frici.
O am pe ea lângă mine,
Fata portal, ce luptă pentru sine.

Îi mulțumesc că m-a lăsat să o cunosc,
Copilaria s-o retrăiesc frumos,
Și doar în cateva minute,
Prin sufletul meu, au trecut ani sute.

Aș vrea s-o am pe vecie,
Să poată să trezească copilul din cochilie.
Să fim din nou liberi în zbor,
Călătorind pe un grifon prevăzator.

Ciupercuță

Ciupercuță
By Andrew Diaconesque

A plouat așa deodată
Iar noi am apărut îndată.
Suntem mulți, asta o știm și noi
Dar nu toți suntem bravi eroi.
Unii sunt doar niște scursuri,
Asemeni unor mari minciuni.

Dar eu nu vreau să te rănesc
Pe tine ființă minunată pe care o doresc.
Îmi ești dragă aici, acum, mereu;
În viață nu e totul scrum.
Și vreau să te ajut, să-ți fiu alături.
Să nu te las la greu.

Eu sunt o mică ciupercuță
Care crede că nu te va deranja
Sperând totuși că-n această lume trecătoare,
Nu o vei uita.

Distanță la un punct relativ

Distanță la un punct relativ
By Andrew Diaconesque

Între mine și tine e doar un drum,
Un drum cam lung, plin de gropi,
Pe care trupul este neputincios să-l isprăvească
Dar sufletul e veșnic visător;
Îi este dor de tine,
De privirea ta caldă,
De ochii tăi gri,
De zâmbetul tău voios.
Aș vrea să privim aceleași stele,
Să le facem o vizită împreună,
Și să fim fericiți;
Fără griji, fără regrete;
Pentru că trăind acum,
Ne facem viitorul mai bun,
Infinitul meu drag,
La care țin atât de mult.

Dialog în trei sau monologul sufletului

Dialog în trei sau monologul sufletului
By Andrew Diaconesque

EU: Ne-am adunat aici să rezolvăm odată trecutul, prezentul si viitorul să știm ce-am greșit și să nu mai repetăm aceleași greșeli.
EGO: Da… vezi să nu. Așa ai zis și data trecută cu trecutu’ și nu am rezolvat nimic.
EU: Asta crezi tu. Mare parte din trecut s-a rezolvat.
EGO: Mare parte… Bine zici… Trecutul e cancer, e stupid, e aiurea… îi dăm foc dacă se poate. Nu m-ar deranja să dispară.
EU: Nu-i treaba ta să judeci asta asta, PERSOANĂ e responsabil de trecut.
EGO: Și? Nu vezi că doar își plânge de milă? E slab, ca întotdeauna.
PERSOANĂ: Să știi că te-am auzit, lasă-mă în pace…
EU: Gata cearta. Să o luam cu începutul.
EGO: De parcă am începe cu sfărșitul.
EU: Despre trecutul 1 ce putem spune și dacă închidem capitolul ăsta odată?
PERSOANĂ: Cred ca ar fi bine sa îl îndepărtăm cât mai tare, fără ca cineva, la tine mă refer EGO, să tot caute să se răzbune.
EGO: Vezi să nu… Eu nu primesc ordine de la tine. Vrei să ne certăm din nou? Îți mai amintești ce s-a întamplat ultimele două dăți? Prima data ne-am ars rău și EU a rămas de unu singur și asta tot din cauza la trecutul 1; eu nu mai vreau să fie EL în starea aia. Și a doua oară a fost la granița dintre trecutul 2 si trecutul 3, perioada aia critică, când am pierdut șirul evenimentelor.
EU: No, hai să rezolvăm trecutul 2. Totul a fost bine la început. A aparut EA2, era minunată și EL ținea mult la EA2, dar nu putea să fie cel ales pentru că viața e nedreaptă. EGO, de ce nu ai spus stop mai repede și nu ai renunțat de prima dată? Ai crezut că poți să o schimbi? Noi nu putem să intervenim și să o controlăm; doar pe EL îl putem ghida. Acțiunile noastre greșite îl rănesc pe EL dar mai ales pe noi.
EGO: Și să pierd în fața unei persoane pe care nu dau 2 lei? Niciodată.
EU: Nu vezi ce i-ai facut lu’ PERSOANĂ? Din cauza mândriei și prostiei tale încă mai suferă uneori. A vrut să repare situația și să vorbească în perioada aceea cu EA1, dar tu nu l-ai lăsat. Gandește-te că poate ar fi fost mai fericit lânga EA1, pentru că EL se întelege foarte bine cu ea și nu vrea să pățească ceva, dar tu ai vrut să câștigi pariul ăla inutil.
PERSOANĂ: Îmi cer scuze că nu am fost mai puternic.
EU: Știi că în momentul de față nu se mai poate face nimic. Au survenit destule schimbări majore cât să nu mai depindă de noi. Trebuie să ne concentrăm pe viitor acum. PERSOANĂ, gata cu șansele prea multe acordate aiurea și cu suferința. EGO, gata cu pariurile astea stupide și privește dincolo de aparențe.
PERSOANĂ: Am înțeles. Încerc să nu mai trag de trecut.
EU: Asa să faci, vezi că nu uit. Iar tu EGO?
EGO: Am remușcări pentru pariul ăla. A fost cea mai mare prostie pe care o puteam face. Nu o să se mai repete.
EU: Înțeleg că acum îți pare rău dar înțelege că e prea târziu. Asta e viața… Poate data viitoare… Bun, discuția noastră înseamnă că s-a sfârșit. Vreau să văd o îmbunătățire în viitor.

OS X pe un Intel NUC

Acum aproximativ un an și jumătate mă tot batea gândul ce să fac și cum pot instala OS X pe laptopul meu știind că nu e așa usor. Am reușit să îl instalez doar în mașină virtuală cu VMware după multe bătăi de cap. Instalasem versiunea Mavericks dar i-am facut upgrade la Yosemite.

După vreo două săptămâni de meșterit prin el și văzând că merge greu(pe atunci aveam doar 6 GB RAM) am renunțat la idee și mi-am văzut de alte planuri și testat alte distribuții de Linux.

De când am început facultatea voiam să îmi cumpăr un Mac mini șă învăț și eu câte ceva despre OS X pentru că vara asta primisem mai multe telefoane de la prieteni că au nu știu ce probleme cu Mac-urile și eu nu știam să le răspund. M-am uitat să văd care este mai ieftin dar în același timp performant dar nici unul nu mă satisfăcu mai ales că începând cu modelul din 2014 nu îi m-ai puteai modifica cantitatea de meomorie RAM ceea ce mi se părea un lucru stupid. Și tot butonând și căutând alternative pe care se putea instala OS X am dat peste Intel NUC. Aceste Mini PC-uri mi se păreau interesante și mă bucură faptul că puteam să aleg eu cantitatea de memorie RAM și stocarea. La început nu le puteam deosebi variantele cu suport pentru HDD/SSD de 2,5 inch pană am dat peste această pagină care prezintă diferențele de la o variantă la alta. Inițial optasem pentru NUC5i5RYH dar m-am gândit că NUC5i7RYH era mai puternic și mai bine ceva mai bun. Am vrut versiunea cu suport pentru HDD/SSD de 2,5 inch deoarece puteam pune hardul din laptop la nevoie.

În această vacanță am reușit să îmi cumpăr NUC-ul și spre uimirea mea magazinul de la care l-am luat a inclus un SSD Kingston V300 de 240 GB și 4GB RAM(pentru mine cam puțin dar în viitor o să îi mai adaug 8GB).

La majoritatea tutorialelor la care m-am uitat necesitau un mac real sau un sistem care sa ruleze OS X pentru a putea face stick-ul bootabil, dar am dat peste un tutorial în care este prezentă o metoda de a face stick-ul bootabil din Windows cu un anumit program. După vreo 10 încercări cu diferite imagini totul a fost un esec total și am sfârșit prin a instala Windows 8.1 și să ii fac upgrade la 10.

Ziua următoare am plecat la Toplița la o prietenă câteva zile să mă relaxez dar în mintea mea era încă ideea de a pune OS X pe NUC și am reușit să găsesc rezolvarea la problemă.

Mai jos am să vă scriu etapele pentru a instala OS X pe orice versiune de NUC. Înainte de toate aveți nevoie de un PC(cu cel puțin 4GB RAM), un stick de minim 8GB și nu în ultimul rând multă, multă răbdare.

Pasul 1: Cum mulți nu au un dispozitiv care rulează OS X va trebui să îl instalăm în mașină virtuală pentru a putea face stick-ul bootabil cu OS X. Tutorialul de mai jos este singurul în care sistemul rula(nu contează că este pentru OS X Mavericks deoarece noi vom instala pe NUC OS X El Capitan). Este același pe care l-am folosit și prima dată când l-am pus în mașină virtuală.

Pasul 2: În acest tutorial vă spune exact cum se fac toți pașii de instalare pentru fiecare versiune de NUC5 în parte. Câteva observații am de făcut:
a) descărcarea OS X El Capitan din App Store durează ceva timp. Fișierul are în jur de 6GB și mie mi l-a descărcat în vreo 3 ore.
b) la pasul 6) din Prepare Bootable USB Drive Installer, ținând cont că stick-ul va fi formatat și scris în mașină virtuală o să dureze cam 30-40 minute deci multă răbdare.
c) mare grijă cu setările din BIOS deoarece o configurare greșită duce la eșec, erori, restarturi.
d) pentru a descărca programele auxiliare din tutorial aveți nevoie de cont pe site. Contul se face foarte ușor și este gratuit.

În zilele următoare am să încerc să îl exploatez la maxim să văd de ce este în stare.
Acesta a fost unul dintre obiectivele propuse pe 2016.

Incapacitatea susținerii unei idei

Săptămâna trecută în urma unei discutii pe facebook cu doi liceeni am ajuns la concluzia că multi dintre ei nu știu să își susțină punctul de vedere, ceea ce este un lucru extrem de grav deoarece se observă o prostire continuă a oamenilor.
Am ajuns la concluzia că și după 12 ani de școală mulți rămân la nivelul de oițe în cadrul turmei.
Discuția cu cei doi a început de la un subiect destul de banal, bac-ul la limba și literatura română. După ce l-am susținut vara trecută, mi-a rămas un gust amar privind materia care trebuia învățată. Am învățat, tocit mai bine spus aproximativ 15 opere, timp pierdut de pomană, ca să iau nota 8. Cât mi-a afectat media de la bac proba la română? Per ansamblu aproape deloc și spun aproape pentru că în adâncul meu se năștea o întrebare: atât de importantă e această materie pentru viitorul meu și pentru admiterea la facultate?
Nu o să fac aici o întreagă teorie dar consider că structura probei la română ar trebui schimbată prin eliminare subiectului 3.

Discuția mea cu cei doi a fost pe marginea acestui subiect și cum considerau dânșii matematica o materie nefolositoare, ei fiind la filologie și susțineau că româna din liceu ne ajută să vorbim și să scriem corect.
În primul rând acest lucru este fals pentru că în liceu se face literatură. Noțiunile de gramatică și ortografie se fac în gimnaziu.
În al doilea rând literatura se poate interpreta ceea ce duce la faptul ca nu există critică bună sau rea. De ce trebuie să tocesc comentariul unei opere în viziunea lui X sau a lui Y? De ce nu pot să am propria părere? Și eu sunt om și X e om și Y e om. Eu când scriu o poezie o las la latitudinea fiecăruia să o interpreteze pentru el pentru că nu există interpretare greșită. Eu am o opinie despre ceva. Tu ai altă opinie despre acel ceva. Fiecare dintre noi avem o opinie diferită despre acel ceva în același timp și nici una dintre opinii nu este greșită. Concluzia sună cam așa: eu am o opinia mea, tu ai opinia ta, fiecare avem dreptul să fim sau să nu fim de acord cu opinia celuilalt. Faptul că mă obligi să fiu de acord cu opinia criticului X mă face să îmi pierd originalitatea și să fiu asemenea unui papagal. Ce este mai „plăcut” ca atunci când citești 100 de eseuri pe aceeași temă și toate să fie la fel? La facultate m-am înscris și la modulul psihopedagogic iar semestrul acesta am făcut cursul de psihologia educației. În urma acestui curs mi-am dat seama cum mulți copii ajung să fie oițe ale sistemului dacă nu au propria lor opinie, despre orice lucru indiferent cât este de nesemnificativ.

Problema tinerilor din ziua de astăzi este aceea că devin tot mai tăcuți. Câți dintre elevii de liceu știu să țină un discurs pe o anumită temă? Câti dintre ei pot vorbi în fața unei mulțimi? Răspuns: puțini. De ce? Pentru că tânărului elev nu îi este permis dialogul, iar dacă îi este permis debitează prostii. Sunt o persoană care susține introducerea orelelor de oratorie în școală. Lipsa comunicației și expunerii ideilor duce la o izolare urmată de o nepăsare. Dacă tu îl ignori pe omul acesta acum, peste câțiva ani când ai să îi ceri părerea îți va răspunde sec cu întrebarea: „Contează ce părere am?” și astfel ajung alții să decidă în locul lor. Sistemul ne vrea oițe lipsite de rațiune și de o privire de ansamblu asupra situaților pe care le întâlnim la ori ce pas; dacă s-ar putea ar lua toate deciziile în locul nostru cum i-ar fi lui mai bine și exploatându-ne la maxim.

Fii un om liber care spune ceea ce gândește cu mențiunea că, înainte să scoți ceva pe gură gândește ceea ce vrei să spui.

P.S.1 Într-un singur loc am folosit limba și literatura română în acest articol, în rest am folosit doar română deoarece după mine e doar literatură, dar prefer să nu intru în polemică.
P.S.2 Într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, în funcție de cum îmi permite timpul, o să scriu un articol dedicat persoanelor care ne acuză pe noi cei care am terminat sau suntem la profil real în special mate-info că matematica pe care o învățăm este degeaba.

Vinovat

Vinovat
By Andrew Diaconesque

Priveam la tine vinovat.
Îmi era greu să-ți vorbesc
Și ce-am în gând să-ți mărturisesc.
Imi fac curaj să-ți povestesc
Despre cum eu pe tine te iubesc.
Știam că lucrul acesta e de prisos
Și continuam să-l fac,
poate nu era cel mai cu cap,
Dar el îmi făcea sufletul voios.
Și atunci, ca și acum
Cuvintele tale calde provoacă în mine;
Dorul de nemurire, dorul de tine.

La început durerea era o-nțepătură
Apoi ea se tranformă julitură,
Iar ce-a urmat a fost împușcătură.
Privesc acum din nou la tine
Oftez adânc și nu spun nimic.
Încerc să trec și peste această încercare.
Să mă opresc din a te iubi pe tine oare?
Nu pot… E imposibil…
Atunci încep să mi te-ndepărtez
Dar nu pot și eșuez.
Și tot ce-mi mai rămâne de făcut,
Este să plâng încet, tăcut;
Departe, ascuns în întuneric
Cu ochii mari, cu inima rănită;
Căci acesta mi-e destinul,
Să iubesc ființa nepotrivită.

Dar știu, chiar știu
că totul e degeaba
Nu te pot avea lângă mine
Să te iubesc numai pe tine.

Puștoaica cu regiștrii PC#1

Zilele acestea am avut parte de o întâmplare amuzantă în domeniul  calculatoarelor.
Lunea trecută mă sunase o prietenă că i-a sosit noul laptopul și m-a rugat dacă pot să îi instalez Windows-ul pe el. Vine la mine mai pe după masă. Era o minunăție de laptop, I7, 8GB RAM, placa video dedicată cu 4GB VRAM și în plus ceea ce m-a surprins și m-a făcut să îl butonez și mai serios era faptul că era dotat cu Intel® RealSense™ Camera ceea ce până atunci testasem doar la Dreamhack Cluj-Napoca 2015.

I-am instalat cu succes Windows 8.1 și stiind că are Windows Defender îi spun că nu îi mai pun si antivirus că știe ea pe unde umblă. Toate bune și frumoase două zile până când într-o seară mă sună disperată că ea a umblat pe undeva și a stricat un program, îi răspund să dea un search și să caute programul și o să-l găsească și într-adevăr așa era cum spusesem. Peste alte două zile, seara mă pun în pat când primesc mesaj „Andrei, vezi că am descărcat ceva torrente și m-am uitat la ceva filme online și cred că l-am virusat că îmi tot apar niște chestii când intru pe net”. În sinea mea mă gandeam că a luat ceva malware/adware dar eram prea obosit și prost dispus ca să i-l fac că și așa avusesem cu ea înainte o discuție pe teme de viață si despre cum noi de la Calculatoare înțelegem calculatoarele și le vedem diferit față de ceilalți așa că i-am spus să și-l rezolve singură că nu mai aveam nici un chef să o aud.

Până ieri dimineață am avut liniște când îmi scrie că a încercat să-l repare dar nu a reușit. Puțin sictirit și cu chef de învățat pentru facultate, îi spun să își instaleze TeamViewer să văd ce-o umblat prin el. Intru în laptop, dau pe Chrome, surpriză, un motor de căutare de ăla nenorocit pe care îl dai jos greu de tot. Reușesc să elimin extensiile și să curăț pe acolo browsereul și dau să îi pun Adblock, când ce să vezi, eroare la instalare. În sinea mea „Ce naiba are?”, încerc a doua oară – eroare – reinstalez din nou Chrome-ul – eroare și mă hotărăsc să intru pe net să văd ce e cu eroarea, intru frumos caut și văd motivul: Am în PC un malware care îmi blochează descărcarea extensiei. Mai caut prin PC, văd ca are instalat un program de curățat malware, dau și eu o scanare găsește ceva, le elimină, restart, degeaba. Pe lângă asta, la pornire îmi mai zice că primea ceva erori, mă uit să văd ce erori sunt și era exact cea mai rea chestie la care mă așteptam: missing .dll files. Și-o întreb pe dânsa curios:
– Ai șters ceva de prin laptop?
– Nu cred… sau stai cred că am intrat pe undeva și am șters.
– Mda… foarte fain, hai să vedem dacă putem face ceva cu fișierele pe care le-ai șters.

Încerc și metodele propusă de Microsoft pentru reparare dar degeaba. Erorile persistau și deja îmi bătusem cam mult capuț cu asta și îi spun ca astăzi să vină pe la mine să îi repun sistemul de operare. Vine fata, îi repun sistemul și de data asta îi pun antivirus, antimalware și adblock să fiu sigur că nu îl mai strică asa repede. Nu credeam că poți buși sistemul în mai puțin de o săptămână, ceea ce mă face să cred că unora le-ar trebui un sistem de operare care are la baza Linux, că viruși mai greu prinzi de acolo și fiecare comandă din linia de terminal pe care o dai este de bună voie.

So… Keep Your Computer Safe and Secure…

Străinul

Străinul
By Andrew Diaconesque

Străin am fost în lumea mea,
Străin m-ai considerat tu în a ta.
Străin am fost când am vrut să te cunosc
Străin am fost când am plecat pe jos.

Oricât am vrut să te cunosc,
Găseai motive fără rost.
Ba nu azi,
Ba nu mâine,
Ba nu aici,
Ba nu acolo;
Totul se învârtea în zadar,
În această lume de jar.
Pentru că evitând să trăim acum
Ceea ce ne este scris;
Ajungem să renunțăm la un vis.
Un vis mai mic…
De ce nu mai mare…
Un vis pe care acest străin încearcă,
Și totuși încearcă să-l îndeplinească
Cu riscul s-ajungă pe bolta cerească;
Un astru nemuritor și rece;
Pe care singurătatea nu-l necăjește.
Dar care fiind în lumea lui
E-o pradă a destinutului.

Acest străin îți mulțumește,
Că l-ai trimis pe bolta rece…

O rațiune încâlcită

O rațiune încâlcită
By Andrew Diaconesque

Încep prin a te-ntreba:
Merită să lupți sau poți abandona.
Privind la tine consider lupta un scop
Ce nu-l va înțelege nimeni, fără puțin noroc.
Și totuși unii spun că e-n zadar,
Dar eu nu pot să renunț la tine;
Ființă minunată care m-a făcut să uit de mine.
Oricât aș încerca să mă-ndepărtez
Durerea mă face să conștientizez
Că locul meu e lângă tine;
Dar eu sunt mic și n-am putere
Să-mi ghidez visele printre stele,
Dar pot totuși să te privesc
Să îți spun ce frumoasă ești;
Cu inima ta pură,
Și lipsită de ori ce strop de ură.
Farmecul tău aparte,
Mă face să te privesc de aproape
Să văd sclipirea sufletului tău,
Să-ncerc să fiu si eu, un zeu…