Drama sufletului

Drama sufletului
By Andrew Diaconesque

Destin de foc împerecheat în stele
Pământul pustiu îl cere.
Îl cere spre duh, spre infinit
Pământul de lut neobosit…

Interior de vârstă medie
Se aruncă ca un chin,
Eu care pământul nu-l vede
Și totul pare mai senin.

Trupul greu acum…
Se întoarce… și nu piere,
În al lumii val de scrum
Totu-n jur e numai fiere.

Te-am vazut… a fost ciudat…
Sentimentul care a urmat,
Dar nu stiu cum pot descrie
Acea stare de reverie…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s